Exemplu de moneda virtuala

HONG KONG -- China's fastest-rising currency isn't the yuan. It's the QQ coin -- online play money created by marketers to sell such things as virtual flowers for instant-message buddies, cellphone ringtones and magical swords for online games.
Linkuri:
http://online.wsj.com/public/article/SB117519670114653518-FR_svDHxRtxkvNmGwwpouq_hl2g_20080329.html?mod=rss_free
http://games.slashdot.org/article.pl?sid=07/03/30/1634218&from=rss

Curind o sa scot si prima versiune open source de axiologica :) Sper ca saptamina viitoare.

Ceva simplu de la Blogul lui Seth:

"It's been done before"
"It's never been done before"

Even though neither one is truthful, accurate or useful, you need to be prepared for both.

http://feeds.feedburner.com/~r/typepad/sethsmainblog/~3/105184756/the_two_reasons.html

Lumi virtuale

Din ce zic unii(ok,pare sa fie oleaca de hype) se pare ca ne aflam in mijlocul unui noi revolutii nemaivazute de la aparitia internetului cu lumile astea virtuale 3d: http://seattlepi.nwsource.com/business/1700AP_Virtual_Worlds.html
Noi eram prin facultate cind sau pus bazele la afaceri profitabile pe internet (chiar si in romania,citeva) si am cam pierdut sa zicem startul.
Acuma e posibil ca revolutia asta cu lumile 3d sa fie de mult mai mici dimenisuni dar merita probabil sa fim atenti...
Sunt oare singurul care are impresia ca lumile astea 3d s-ar putea sa fie prea complexe si sa strice de fapt "jucabilitatea" multor jocuri bune in 2d?
A intrat cineva Second Life dintre voi? Cumva articolul mi-o stirnit curiozitatea,pentru ca tot aud din ce in ce mai des despre Second Life asta (chiar si pe la televizor). Poate incerc intr-o zi sa intru,desi parca am cam imbatrinit pentru inca o revolutie :)

Emulator de x86 in Java.

Niste ingineri (engleji dupa numele siteului) au implementat un emulator de x86 in Java :-). Ruleaza DOS-ul si jocurile clasice (prince, lemmnings si inca cateva). Daca ai Java plugin instalat calumea mere si din browser sa joci un lemmings.

Foarte frumos.

Mihai

Presa si computerele

E intersant cum poti capta atentia oamenilor cu o chestie adevarata in alt plan decit cel implicit :)
Tocmai ma uitam la televizor si vad pe unul ca zice ca cea mai accesata stire pe antena 3 este despre un computer polimorfic, capabil sa-si schimbe forma :)
http://www.antena3.ro/Monarch.-A-fost-dezv%E3luit-computerul-polimorf_hit_30002.html
Stiam despre ce e vorba,de pe slashdot, un procesor programabil,nimic revolutionar - tehnologia exista de mai multi ani.
Treaba o plecat am impresia de la firma cu pricina, care a scris un text in 2 peri despre ce face si te lasa cu idei mai grandioase despre capacitatea jucariei :)


E cineva pe aici in stare sa ma ajute sa scriu un astfel de text despre axiologica :) ?

isdigit() à la MS

Am avut recent un proiect pentru un client scandinav. Printre altele a trebuit sa parsez ceva si am folosit isdigit(). Functie antica din libraria standard C. Dar vorba lunga (blogu' lung) saracia omului... isdigit(x) unde x are o valoare din afara intervalului [0,255] se compileaza in ceva ce duce la citirea dintr-o zona de memorie random (probabil neintializata). Cu putin noroc ajungi sa citesti de la adresa 0 :) Asta pentru visual studio 6.0 (cu toate service pack-urile, paca vreo 5?), nu stiu cum o fi la celalalte versiuni de visual studio...
Dovada: isdigit() face parte din biblioteca crt care vine cu tot cu surse in cazul visual studio 6.0. Detalii de implementare pot fi gasite in ctype.c si ctype.h. Pot fi gasite in c:/programme/microsoft visual studio/vc98/crt/src/ si c:/programme/microsoft visual studio/vc98/include/ (presupunind ca msdev a fost instalat in c:/programme/).
Functia isdigit() e definita asa:
inline int isdigit(int _C) {return (_pctype[_C] & _DIGIT); }
unde _DIGIT e:
#define _DIGIT 0x4 /* digit[0-9] */
si _pctype e adresa de start a arrayului de mai jos:
unsigned short _ctype[257] = {
0, /* -1 EOF */
_CONTROL, /* 00 (NUL) */
_CONTROL, /* 01 (SOH) */
_CONTROL, /* 02 (STX) */
_CONTROL, /* 03 (ETX) */
_CONTROL, /* 04 (EOT) */
_CONTROL, /* 05 (ENQ) */
_CONTROL, /* 06 (ACK) */
_CONTROL, /* 07 (BEL) */
_CONTROL, /* 08 (BS) */
_SPACE+_CONTROL, /* 09 (HT) */
_SPACE+_CONTROL, /* 0A (LF) */
_SPACE+_CONTROL, /* 0B (VT) */
_SPACE+_CONTROL, /* 0C (FF) */
_SPACE+_CONTROL, /* 0D (CR) */
_CONTROL, /* 0E (SI) */
_CONTROL, /* 0F (SO) */
_CONTROL, /* 10 (DLE) */
_CONTROL, /* 11 (DC1) */
_CONTROL, /* 12 (DC2) */
_CONTROL, /* 13 (DC3) */
_CONTROL, /* 14 (DC4) */
_CONTROL, /* 15 (NAK) */
_CONTROL, /* 16 (SYN) */
_CONTROL, /* 17 (ETB) */
_CONTROL, /* 18 (CAN) */
_CONTROL, /* 19 (EM) */
_CONTROL, /* 1A (SUB) */
_CONTROL, /* 1B (ESC) */
_CONTROL, /* 1C (FS) */
_CONTROL, /* 1D (GS) */
_CONTROL, /* 1E (RS) */
_CONTROL, /* 1F (US) */
_SPACE+_BLANK, /* 20 SPACE */
_PUNCT, /* 21 ! */
_PUNCT, /* 22 " */
_PUNCT, /* 23 # */
_PUNCT, /* 24 $ */
_PUNCT, /* 25 % */
_PUNCT, /* 26 & */
_PUNCT, /* 27 ' */
_PUNCT, /* 28 ( */
_PUNCT, /* 29 ) */
_PUNCT, /* 2A * */
_PUNCT, /* 2B + */
_PUNCT, /* 2C , */
_PUNCT, /* 2D - */
_PUNCT, /* 2E . */
_PUNCT, /* 2F / */
_DIGIT+_HEX, /* 30 0 */
_DIGIT+_HEX, /* 31 1 */
_DIGIT+_HEX, /* 32 2 */
_DIGIT+_HEX, /* 33 3 */
_DIGIT+_HEX, /* 34 4 */
_DIGIT+_HEX, /* 35 5 */
_DIGIT+_HEX, /* 36 6 */
_DIGIT+_HEX, /* 37 7 */
_DIGIT+_HEX, /* 38 8 */
_DIGIT+_HEX, /* 39 9 */
_PUNCT, /* 3A : */
_PUNCT, /* 3B ; */
_PUNCT, /* 3C < */
_PUNCT, /* 3D = */
_PUNCT, /* 3E > */
_PUNCT, /* 3F ? */
_PUNCT, /* 40 @ */
_UPPER+_HEX, /* 41 A */
_UPPER+_HEX, /* 42 B */
_UPPER+_HEX, /* 43 C */
_UPPER+_HEX, /* 44 D */
_UPPER+_HEX, /* 45 E */
_UPPER+_HEX, /* 46 F */
_UPPER, /* 47 G */
_UPPER, /* 48 H */
_UPPER, /* 49 I */
_UPPER, /* 4A J */
_UPPER, /* 4B K */
_UPPER, /* 4C L */
_UPPER, /* 4D M */
_UPPER, /* 4E N */
_UPPER, /* 4F O */
_UPPER, /* 50 P */
_UPPER, /* 51 Q */
_UPPER, /* 52 R */
_UPPER, /* 53 S */
_UPPER, /* 54 T */
_UPPER, /* 55 U */
_UPPER, /* 56 V */
_UPPER, /* 57 W */
_UPPER, /* 58 X */
_UPPER, /* 59 Y */
_UPPER, /* 5A Z */
_PUNCT, /* 5B [ */
_PUNCT, /* 5C \ */
_PUNCT, /* 5D ] */
_PUNCT, /* 5E ^ */
_PUNCT, /* 5F _ */
_PUNCT, /* 60 ` */
_LOWER+_HEX, /* 61 a */
_LOWER+_HEX, /* 62 b */
_LOWER+_HEX, /* 63 c */
_LOWER+_HEX, /* 64 d */
_LOWER+_HEX, /* 65 e */
_LOWER+_HEX, /* 66 f */
_LOWER, /* 67 g */
_LOWER, /* 68 h */
_LOWER, /* 69 i */
_LOWER, /* 6A j */
_LOWER, /* 6B k */
_LOWER, /* 6C l */
_LOWER, /* 6D m */
_LOWER, /* 6E n */
_LOWER, /* 6F o */
_LOWER, /* 70 p */
_LOWER, /* 71 q */
_LOWER, /* 72 r */
_LOWER, /* 73 s */
_LOWER, /* 74 t */
_LOWER, /* 75 u */
_LOWER, /* 76 v */
_LOWER, /* 77 w */
_LOWER, /* 78 x */
_LOWER, /* 79 y */
_LOWER, /* 7A z */
_PUNCT, /* 7B { */
_PUNCT, /* 7C | */
_PUNCT, /* 7D } */
_PUNCT, /* 7E ~ */
_CONTROL, /* 7F (DEL) */
/* and the rest are 0... */
};

Acu poti sa-ti imaginezi ce se petrece cand apelezi isdigit('Ä') (client scandinav) si (int)'Ä'=-60 (UTF8... beats me, un standard, nu mai stiu care, ala cel mai intilnit). Poti incerca in debugger... poti pune _pctype in watch window, da' nu poti intra in isdigit pen'ca e inlined. Aceeasi poveste pentru islower, isalnum... si restul.
Implementarea e altfel pentru gcc. Nu stiu cum e cu compilerul de la Intel. Cineva mi-a zis ca in visual studio 2005 se testeaza intr-un fel valoarea lui x in versiunea de debug (sa nu iasa din intervalul ala), nu insa si in cea de release.
Oricum, implementarea e probabil cea mai rapida, respect.

How to improve your sex life

Era bine de stiut urmatoarea tehnica la un moment al vietii (banuiesc ca multi isi vor spune asta :-)).

Prezentarea ideii: Today I Will Improve Your Sex Life (in limba lu fratii lui Bush din pacate).

In rezumat (pe pasi):

• platesti multi/multe sa scrie cat esti de frumos/frumoasa. Platesti modic sa nu isi creeze impresia ca au scris pt bani :-).
• le spui ca faci un stdiu care se uita la trasaturile scrisului de mana la mincinosi :-)
• dai e-mail si spui ca daca te contacteaza intr-o luna o sa primeasca rezultatele.
• dupa o luna care te cauta e sansele mari sa fie convins ca tu chiar esti frumos/frumoasa
• profit :-)

Mihai

In ultimul timp apar tot mai des discutii despre plante modificate genetic si daca sa fie aprobate sau nu.
Sincer, discutia mi se pare ca nu poate fi purtata la modul general,depinde de o modificarea specifica daca aduce probleme sau nu, insa oamenii tind sa judece in alb/negru in astfel de cazuri.


De curind se pare ca s-au obtinut niste tintari rezistenti la malarie si care nu mai imprastie virusul. Cel putin din ce sustin creatorii lor, din cauza ca nu sunt afectati de malarie tind sa fie mai sanatosi si au un avantaj la inmultire fata de restul. In esenta rolul lor ar fi sa reduca numarul de infectari cu malarii,si se pare ca si-ar face treaba.
Ati fi de acord sa li se dea drumul in libertate? Parca te simti mai bien daca esti intepat de niste tintari sanatosi si vigurosi :)

Cum se face recruiting pe la altii

In tip care o fost lead-ul de la World of Warcraft si-o facut el firma (Red 5) si o spus ca sa iti agajeze oameni. Unul din candidati isi povesteste experienta intr-un post de pe blogul lui. Destul de impresionant as spune. Acu depinde efectiv cate parale e oferta :-) dar ca prim pas e interesant.

Mihai

Romani si proiecte open source

Hehe

Uite unul care merita: Alex Ionescu lucreaza la ReactOS. Nascut in 86. recent se bat toti pe el: Yahoo, Google, MSFT. Elegant. Brava lui.

Asta e blogul lui.

Mihai

Cica legi in state

Stand eu pe scaun si plimband monstrul pe net am dat de pagina respectiva: pagina. Cica e legi din tara fratilor lui Bush grupate pe subtari. N-am idee de veridicitate si nici macar nu stiu cum as putea sa verific. Cu toate astea ele sunt elegante ca si idei de legi de sine statatoare :-)

Enjoy,
Mihai

Timeline search

Interesanta ca idee treaba asta (de ce dracu nu m-am gandit la ea .. ) desi site-ul ar fi putut fi iubit mai mult catre designer :-).

http://www.timesearch.info/

Ca idee iti alegi o zona (Europa, Asia, etc), si un domeniu (Literatura, Politica, etc) si respectiva aplicatie iti arata ce evenimente s-au intamplat in zona respectiva in cadrul domeniului respectiv. Mereu mi-a placut sa studiez evolutii de genul asta dar nu prea gasesam modalitati de a le vedea usor si elegant. Acu se pare ca s-o schimbat

Mihai

Masina cu aer comprimat

Deci indienii au inceput sa produca o chestie interesanta care ar trebui sa aiba success daca mere bine lumea :-).

Masina cu aer comprimat: 90 metri cubi de aer bagati intr-un rezervor in masina si folositi pentru o autonomie de 200-300 Km spun ei :-). Un plin ar costa cam 1.5 Euri. Viteza maxima 110 km :-). Ideala de mers acasa/munca :-). Tehnologia e a unui concern frantuzeasc se pare (MDI).

Concernul, masina si articolul initial (via slashdot).

Mihai

Pauza de publicitate :-)

Probabil vom reveni cu Axiologica dupa o scurta pauza. Intre timp vreau o parere:

De ceva timp am inceput sa tin un curs de IT la niste customeri. Fiind eu perfectionist am spus ca hai sa ma filmez sa imi pot face si o parere obiectiva despre cum ma prezint. Din pacate nu prea e de success parerea :-). A mai trecut cineva prin experienta asta sau doar eu ma prezint ca o cizma in fata publicului ? (Nu ma refer aici dpdv tehnic ci ca prezenta: mimica, imagine, atitudine, gestica, etc). Care e cea mai buna metoda de a repara treaba asta ?

Mihai

Axiologica - proiecte ce se pot dezvolta (open source sau nu)

Pe baza a ceea ce exista in Axiologica se pot face alte extinderi ce partajeaza partea de nucleu:

1. jocuri bazate pe Axiologica
1.1 simulator de mediu economic (fabrici,imobiliare,comert) Exista partea de banci,conturi,firme ar trebui sa fie usor de facut si niste mecanisme economice virtuale care sa rasplateasca anumite actiuni si sa pedepaseasca altele.
Scopul jocului: dezvolarea de capacitati manageriale.
Dificultate: Trebuie gindit bine mecanismul jocului.

1.2 simulator de bursa,jocuri bazate pe bursa,veniturile firmelor sa fie chiar cele din afisare de bannere,venituri date dupa numarul de vizitatori,se pot imagina si alte forme de venit(?)
Firmele vor da dividende pentru a fi util sa cumperi actiuni.Intersul ar fi sa iti maximiezi investitiile jucind pe bursa virtuala. E usor de facut cu infrastructura actuala (asta o fost unul din scopuri dar nu am mai ajuns la el,inca). Se pot cere si bani jucatorilor sub forma de abonament si care poate fi transformat in bani mai multi pentru investitii.

2. dezvoltat suport pentru schimb de munca intre comunitati open source,dar cu bani virtuali. Crearea unui ecosistem de firme virtuale care isi fac servicii unul altuia fara a folosi bani reali. Pratic propun un branch si customizare,adaugare de facilitati anume pentru publicul asta. (Exemplu de servicii: review-uri si testare,ajutat cu scrisul si corectatul documentatiei,de ajutat la algoritmi,UI,utilizabilitate etc). O problema e ca banii sunt asociati cu competitia si lacomia.
Probabil trebuie mers pe ideea de bani yang si bani yin si promovat ca suport de bani "pozitivi" ce ajuta la colaborare.

3. comunitati pentru alte grupuri cu interese si nevoi (trebuie identificate si gasiti amatorii,facut suport special pentru diferitele tipuri de comunitati). Se pot gazdui mai multe comunitati in aceeasi instalare (pe curentul www.axiologica.com) Daca membrii comunitatii isi fac servicii reciproc se poate folosi Axiologica pentru gestiunea banilor care mediaza serviciile. Se poate transforma in afacere (poti cere bani de hosting comunitatii) daca reusesti sa faci ecosisteme cu servicii necesare.

Axiologica

Prezentare Axiologica (http://www.axiologica.com)
Daca va place vreuna din idei, caut parteneri pentru mentinerea,extinderea si exploatarea sistemului. Probabil o sa fac tot ce exista acuma open source ca sa ajute la promovare si sa pot cere sa-mi vina linkuri de pe siteurile pasionatilor.

Axiologica este un soft pentru siteuri (php,mysql) pentru gestionat comunitati virtuale ce folosesc bani virtuali.
De exemplu se pot face comunitati ai celor ce detin site-uri si sunt interesati sa le promoveze prin mai multe metode oferite de Axiologica.

Ce exista la altii:
- filosofia ca banii nu trebuie neaparat controlati de stat si ca ar fi bine sa existe alternative. Pentru anumite tipuri de schimburi de servicii sau produse lipsa banilor oficiali poate fi o problema falsa cind se poate face barter si schimb bazat pe monede locale)
- sisteme LETS (Local Exchange & Trading System - mii in lume se pare). Axiologica poate sa fie ca suport pe web pentru astfel de comunitati LETS.
- exista sisteme de banner exchange si link exchange, dar nu constientizeaza ca lucreaza cu un fel de bani care ar putea fi folositi in moduri mai sofisticate (jocuri,burse de siteuri,link exchange mai cinstit).

1. Facilitati de baza:
- suport pentru creat de firme,banci,conturi (conturile pot fi interne intr-o firma sau externe apartinind unei firme sau user la o banca)
- permisuni pentru partajarea controlului asupra firmelor si conturilor cit si pentru securitate
- loguri pe operatiile asupra firmelor si conturilor cit si asupra schimbarilor de permisiuni
- administarea si afisarea conturi,firme,loguri.
- categorii cu diferite comportamenta atasate pentru firme,conturi,monede
- administrare monede virtuale
- administrare de comunitati private

2. Mecanisme pentru promovarea site-urilor:
- banner exchange,statistici. Schimbul de banere e bazat pe moneda virtuala MPV.

- link to us - sistem de recompensarea a siteurilor care pun link catre siteul unde e instalat axiologica (sau cu un pic de efort la orice alt site) Cind vor veni vizitatori,refererul primeste MPV.

- internet gemstone: produse virtuale care au atasat un link. Userul cumpara un produs virtual (poate fi un text,articol,pozitie cu poza pe un site,etc) si drept recompensa poate seta linkul asociat acelui produs catre propriul lui site.
Ar fi un sistem care sa inlocuiasca link exchange. Detinatorul unui site afiseaza banere,imi trimite vizitatori prin "link to us" si primeste MPV. CU MPV-ul primit, cumpara IGS-uri bune,aflate pe pagini utile. Ideea asta e buna, dar am nevoie de un vinzator priceput si pasionat care sa ma ajute cu promovarea si imbunatatirea sistemului.

3. alte facilitati:
- jocuri cu bani virtuali: o loterie cu bani virtuali si un joc dupa ceva de la televizor
- forum bazat pe ajax integrat cu comunitatile


Resurse pe web (nu e necesar sa le cititi banuiesc):
Helpul efectiv de pe axiologica, cit e scris deja: http://www.axiologica.com/help
http://en.wikipedia.org/wiki/Community_currencies
http://www.transaction.net/money/
http://www.gmlets.u-net.com/
http://userpage.fu-berlin.de/~roehrigw/suhr/nngengl.html
http://www.newciv.org/ncn/moneyteam.html
http://www.lets.victoria.bc.ca/what.htm
http://www.openmoney.org/top/omanifesto.html
http://www.gdrc.org/icm/lets-faq.html
http://hourmoney.org/
http://www.smallisbeautiful.org/


In concluzie,ce ar fi nevoie e 1-2 oameni pasionati care sa ma ajute sa dezvoltam si sa exploatam ce e facut. Nu e mult de programat, mai degraba de ajustat,vindut si promovat ideile.

tot despre succes

Apropos de o discutie mai veche despre scoala si educatie am vazut azi ceva intersant:
http://blog.guykawasaki.com/2007/03/the_effort_effe.html
http://www.stanfordalumni.org/news/magazine/2007/marapr/features/dweck.html

Una din ideile intersante este ca e bine ca omul(copilul ,stundetul sau chiar si angajatul,subordonatul) sa nu se vada bun sau rau (la a face ceva) ci perfectibil.
Oarecum e bun simt (macar pentru unii care reusesc sa faca ceva), dar ma intreb cum se raporteaza educatia din scoala relativ la ideea asta simpla :) ? Citi ramin blocati pe drum numai pe chestia asta...

cum sa ai grija de un proiect open source

Lasind politica pe mai incolo va propun o schimbare de subiect..

Nu stiu daca ati vazut articolul asta de pe slashdot:
http://developers.slashdot.org/developers/07/03/12/1449201.shtml
La baza e un film (cam lung dar interesant):
http://video.google.nl/videoplay?docid=-4216011961522818645

As vrea sa discutam oleaca despre open source-uri si sa va invit sa colaborati la un open source, daca va intereseaza.
Unele din open source-uri s-au transformat cu timpul in afaceri adevarate si probabil e loc si pentru altele. Sigur ca prima chestie ramine sa faci ceva intersant si daca poti imbina utilul cu placutul cu atit mai bine. Intai vreau sa stiu daca sunt doritori sa discutam despre asta.

Primele intrebari ca sa va provoace un pic ar fi:
1. Nu vi se pare ca programatorii romani nu sunt pregatiti cultural pentru open source? Mai ales din cauza relativei saracii de la nivelul societatii?
2. Exista open source-uri romanesti de succes?


Sînică

Alte linkuri:

• O prezentare despre modele de afaceri open source

Google Maps Send to Car

"On the Google Maps team, our goal is not only to help you find local businesses, but also to enable you to quickly connect with those businesses, wherever you are. " ...

http://googleblog.blogspot.com/2007/03/google-maps-send-to-car.html

Problema cu cancer (continuare)

Am aruncat la un moment dat o problema cu probabilitati: problema cu cancer. Ideea era sa ajung sa arat o chestie interesanta: Omul gandeste mai usor in probabilitati exprimate ca frecvente ( n din m ) decat in probabilitati exprimate ca procente (n/m %). De exemplu daca rescriu problema respectiva in felul asta:

100 din 10000 de femei peste 40 de ani care participa la testari de rutina sunt bolnave de cancer. 80 din 100 de femei care au cancer vor iesi pozitive la un anumit test de cancer. La 950 din 9900 dintre femei care nu au cancer testul va iesi positiv. Daca avem 1030 de femei carora testul le-a iesit pozitiv atunci vream sa stim cate chiar au cancer.

Raspunsul e clar daca o pui in formatul asta: avem 1030 = 950 + 80 si raspunsul e 80 din 1030 care se duce cam la 7.8%.

Dar ideea era ca in formatul original si la doctori care ar trebui sa stie sa le rezolve le cam iese in jur de 70-80% probabilitate cand de fapt e exact 7.8%. Ea se rezolva cu formule de statistica dar sunt neintuitive dupa cum ar spune sinica (is de acord cu el dar din motive explicate mai jos). Detalii: Framing the three doors problem (am impresia ca intra si in Monty Python oleaca :-) ) si Simplifying Bayesian inference. Inca o discutie mai detaliata dar din punctul de vedere al primei probleme "An Intuitive Explanation of Bayesian Reasoning".

Exista si o motivatie de ce merg calculele bine cand o refaci in termeni de frecventa. O submultime de neuroni a fost antrenata pe parcursul a sute de mii de mii de ani sa faca preziceri si calcule de probabilitati dar cu datele in formate usor modificabile. 3 din 10 e mai usor de manipulat mental decat 33%. De exemplu ai ca in 3 din 10 cazuri s-o intimplat ceva. Se mai intampla odata cazul respectiv: daca rezultatul e interesant frecventa devine 4 din 11 daca nu atunci devine 3 din 11. E naturala modificarea. Pe cand modificarea din 33% in 36.36% sau 27.27% nu prea e naturala. O alta dovada ar putea fi considerata fapul ca primele numere au fost fractiile (egiptenii si grecii au facut matematica cu fractii la inceput si indienii parca).

Mihai

Vanatorul modern

Deci aşa se prind pescaruşii. Mare inginer respectivul :-).

Mihai

Death and the salesmen

Interesant ce treduri mai sunt pe la astia cu asigurarile :-). Longevity bonds (betting on the death rates). Death and the salesmen.

Mihai

Record de viteză pe gheaţă

Record de 321 km/h pe gheaţă

"Săptămîna trecută Juha Kankkunen, cvadruplu campion mondial de raliuri, a stabilit noul record mondial de viteză pe gheaţă. La volanul unui Bentley Continentat GT proprietate personală, finlandezul a înregistrat o viteză medie de 321,65 km/h."

Documentatie la metru.

Cum se documenteaza un proiect intr-o tara post comunista.

Very, Very Well Documented.

As fi curios de pareri despre ce tara ar fi respectiva.

Mihai

Despre nevoia de credinta in zei

Undeva prin facultate tot aveam discutii lungi cu sinica despre subiecte care nu atrag femeile (in mod sexual) :-). Printre subiecte erau free will, dumnezeu, scopul vietii, chestii de calculabilitate, idei despre univers si structura lui, etc. La un moment dat am ajuns la concluzia ca religia a aparut din cauza ca omu are nevoie de a crede in ceva supranatural. Credinta respectiva i-ar usura munca de a lua decizii zilnice, de a presupune mereu viitorul si de a-si cauta mereu scop in viata. Buun. De atunci am mai avut discutia respectiva cu mai multi si in general omu e rezistent la ideea asta :-). E mai usor sa crezi ca dorinta ta de a crede este speciala decat ca este o nevoie. Dar se pare ca altii au studiat problema mai profund si au ajuns esential la aceeasi concluzie (nevoia de a crede este naturala pentru om). Explicatiile lor sunt mai profunde oleaca dar oarecum compatibile: faptul ca presupunem agenti care genereaza actiuni in mediul nostru, faptul ca prespupunem mereu cauzalitate si faptul ca aveam plus capacitatea de a ne pune in pielea altora (sa vedem ce ar putea gandi si face) genereaza ideea simpla ca cineva acolo sus genereaza modificarile din mediul nostru.

Detalii in articolul asta.

Mihai

Some Schools Banning Homework

Progess in lumea scolerilor. Se pare ca daca dai de lucru acasa la copii se apuca de droguri si furat temele si atunci ce faci ? Nu mai dai teme pentru acasa.

Mihai

Despre scoala facuta acasa

Un articol aici.
Un comentariu la articol aici.
Lasand politicul la o parte (si referirile la diverse personaje si regimuri nefaste), ce parere aveti: e normal ca cineva sa aiba dreptul sa-si "scoleasca" copilul numai acasa ?
In Germania exista scoli, licee si universitati private. In articol nu e vorba de scoala privata versus scoala de stat ci de scoala facuta acasa si scoala facuta intr-o institutie.
Nu stiu sigur, dar am impresia ca legea din Romania e la fel ca si cea din Germania, adica daca un copil nu vine la scoala parintii au de suferit (e obligatorie scoala timp de .. 8 ani?).
Mie mi se pare articolul foarte tendentios...si ideea de scoala privata facuta acasa foarte proasta. Izolezi copilul in felul asta. Cred ca scoala e institutia care are cea mai mare influenta asupra cuiva. O scoala privata mi se pare o idee ... medievala... E pentru cei 5% din patura de sus a societatii care isi permit sa plateasca un profesor... un sistem de genul asta cred ca se prabuseste singur in cateva generatii... pentru ca nu creeaza destule persoane calificate sa lucreze ca profesori si asta duce la scaderea numarului celor care merg la scoala... si tot asa in spirala. Ma rog, in unele cazuri nu se ajunge la spirala din cauza unor emigranti care au studiat la scoli de stat...